vineri, 1 martie 2013

MENHIR


                                         “De-a pururi noi vom semăna cu Luna,
                                           Căci ochii noştri-i văd doar strălucirea
                                           Pe care Soarele i-o împrumută.
                                                                                       Michelangelo

                                   
     
       Rostește  mereu ceea ce eu simt deja în drum spre el. Adesea aud de la el cuvinte care-mi sună ca niște răspunsuri ale subconștientului la întrebările arzătoare care mă frământă și în cele din urmă dragostea senzuală și cea rece ajung să se întrepătrundă. Acesta este, așadar, noul chip în care mi se arată destinul, lipsit de severitate, fără a mă mai însingura, nu, ci matur și plin de voluptate. La citirea unei cărţi avem de fiecare dată o nouă iluminare și e același simţământ ca și al unui sărut care te aruncă și mai adânc în tine însuţi.Tot ce este important și destin pentru mine, poate lua chipul lui și se poate preschimba în fiecare gând al meu și fiecare gând în el.
       Fie cu mine ce-o fi, sunt împăcată să știu că acest om există pe lume, că-i sorb glasul și că-i respir apropierea. Devină-mi Templu, Iubit, Zeu, numai de s-ar afla în preajma mea! El este o mare în care eu mă vărs ca un fluviu. El este o stea și eu însumi mă îndrept spre ea ca o stea și ne întâlnim și ne simţim atrași unul spre celălalt, rămânem împreună și ne rotim psihedelic pentru veșnicie unul în jurul celuilalt, în cercuri strânse și melodioase...
 

                            

40 de comentarii:

  1. Un inceput de intelegere a puterii dragostei...:)

    RăspundețiȘtergere
  2. ...si fluviul se revarsa'n jumatatea mult asteptata,cu zburatori intepati de clepsidre ce-si unduiesc simultan boabele de nisip .. ce-si slefuiesc zambetele reciproc si ingana urma pasilor ce vor veni spre a fi inghitite..
    Hraneste-te caci norul ti-e plin de bucate..iar sufletul ti-e flamand!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si acel venin dulce, dar iminent al iubirii?Dezamagirile din trecut m-au invatat lectia prudentei.Pacat ca nu poti invoca ratiunea in ceva ce nu este rational.

      Ștergere
    2. Si acel dulce venin il vei inghiti lacom pana la capat...pana cand pulsul iti va galopa in piept si pamantul iti va fugi de sub picioare..Ratiunea..ce sa faci cu ea? Imbraca o stanca cu ea..sau poate un munte intreg agatat in nori cu gheata-i..

      Ștergere
    3. Placere de durere si cautare de negasire...

      Ștergere
  3. Dupa cum vad sunt printre primii care lasa un comentariu asa ca hai sa-l las cu still.

    Mi-as asterne gandurile in mintea ta seara,
    Sa vezi prin ochii mei cat de frumoasa e primavara...
    Si-as mai vrea ca vorbele tale sa zboare departe,
    Sa creeze lumi deschise in orce carte.

    Dragostea e ca un Jazz nebun de saxofon,
    Te imbata ton dupa ton,
    Nota dupa nota te afunda tot mai tare,
    In dragostea pure ce sterge orce suparare.

    Ce te face sa furi pentru el stelele de pe cer,
    Caci il simtzi de parca e al tau inger...
    Si-tzi cer sa faci tot ce simtzi caci asa e firesc,
    Chiar daca simtzi ca gresesti,in ea o sa plutesti.

    Si e prea bun gustul sa renuntzi asa usor,
    Ca-i sta cu el o eternitate intinsa pe covor,
    In dormitor,privindu-i ochii atat de aparte,
    Te pierzi in ei simtzindu-te atat de departe.

    Iti doresc o noapte placuta,foarte frumoasa postarea,te cam joci cu vorbele,textul e destul de complex,imi place........

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru mine vorbele sunt ca niste sabii cu 2 taisuri:abracadabrante si alunecoase.
      Mi-ai facut seara mai frumoasa cu aceste versuri care exprima atat de bine jocul naiv al iubirii si pentru care iti sunt recunscatoare.
      O noapte linistita!

      Ștergere
    2. Foarte buna poezia, nu am decat un sfat de dat si cred ca nu ar fi rau primit. La versul al 2-lea, prima strofa, incearca sa folosesti cratima in structuri gen "frumoasa e" cu "frumoasa-i" si mai sunt, dar e vorba muzicalitate ... asta a fost un sfat constructiv, dar repet, poezia este minunata. Felicitari !

      p.s. Holy sinner, stiu ca nu-i treaba mea, dar vazand cat de frumos scrie, cred ca sfatul meu ar fi bine venit !

      Ștergere
    3. Stai linistit: ador versatilitatea subiectelor in orice context!

      Ștergere
  4. Nu totul e atat de naiv in versurile mele,daca o sa le citesti de mai multe ori o sa-ti dai seama,pentru ca in orce bine se ascunde in strop de rau,cum si orce om are o parte diabolica.Precautzia nu ti-o indic,eu o viatza am si m-am nascut gol deci si ce e pe mine e in plus,n-am ce sa pierd,sufar o zi,o saptamana,o luna sau un an,dar trece,ce nu te omoara te face mai puternic.O sa sune ca un mare cliseu dar traieste clipa,acum e bine maine cine stie ce va fi,oricum se poate si mai rau.Iti doresc ca de data asta sa traiesti clipe frumoase si pline de dragoste.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acea naivitate parca impusa si acea stranie inconstienta imi defineste dragostea: nu se iubesc cu adevarat decat aceia care nu se cunosc inca.Din pacate, ma cunosc suficient incat sa pot constientiza ca nu-mi va fi deloc usor acest "CARPE DIEM" de care vorbesti.Si apoi, poate ca nu toti oamenii sunt facuti sa iubeasca cu adevarat si indelungat.

      Ștergere
  5. Sint impresionata de cum iti exprimi gindurile,un fel de arta ce afirma o realitate absoluta.Aceste ginduri desprinse din realitate descopera si sentimentele mele.Dragostea si suferinta ma reduc la izolarea propriului eu.Preocupata de elemente formale traiesc slabiciunea de a ma ascunde de el.Mi se pare cu neputinta sa-mi deschid sufletul in fata lui.Dar in acest moment simt nevoia pentru a pune ordine in gindurile mele si a infrunta adevarul pe care il resping. Mirajul dragostei,fara indoiala un vis frumos.Visurile sint placute dar cum va fi realitatea? Lia.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti citesc cuvintele si regret ca nu au fost ale mele.Intr-adevar, nu putem separa dragostea de suferinta, caci iubirea reveleaza moartea: este o forma a ei.Insa despre contrastul dintre realitate si " reverie", nu pot spune decat ca Iubirea este, prin excelenta, un Ideal, un Vis, o superba Iluzie osciland esential in eter.Probabil ca totul se rezuma la a te abandona cu naivitate si frenezie acestui "miraj al dragostei" de care vorbeai, uitand de orice limita.

      Ștergere
  6. Dagostea...ma lasa rece in momentele astea.
    Foarte frumos asezate cuvintele, pur si simplu se contopesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Teodora, atat timp cat respiri, inseamna ca iubesti, indiferent asupra cui se rasfrange acest sentiment si, mai ales, sub ce forma." Te lasa rece" pentru ca asociezi dragostea cu o anumita(unica) persoana:Pentru a ne regasi, noi trebuie sa iubim idealul de iubire, nicidecum "obiectul" iubirii.

      Ștergere
  7. Pot spune ca iti impartasesc viziunea asupra dragostei, foarte bine zis. Iar aici m-ai impresionat cu adevarat, fara cuvinte... "El este o mare în care eu mă vărs ca un fluviu.". Felicitari !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-am gandit sa imortalizez rarele mele momente de extaz sentimental-amoros.De foarte putine ori, imi gasesc seninatatea si exuberanta de a ma bucura de sentiment.

      Ștergere
  8. Imi place sa cred ca pentru fiecare suflet ratacit in lumea asta mare exista si un suflet pereche,dar cum sunt atata milioane de suflete e destul de dificil sa-ti gasesti adevarata jumatate,poate ca unii nu reusesc intr-o viatza dar imi place sa cred ca va venii vremea cand fiecare isi va gasii alinarea,linistea si protectzia in bratzele cuiva.Nu cred stiu sigur ca si sufletul tau va gasii cand-va acest sentiment angelic.

    "PS"Multzumesc pentru sfaturi si mai astept comentarii de apreciere sau critice pe blogul meu teddy-ursuletuldeplus.blogspot.com.Va multzumesc inca o data si apreciez foarte mult gestul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ceea ce ai scris imi aduce aminte de Saint-Exupery: "Pentru a fi fericit trebuie doar să te gândeşti că undeva, printre milioane de stele, este fiinţa iubită."

      Ștergere
  9. Tu, titan cu sufletul tau cel bland ce focul l-ai imblanzit si l-ai dat omenirii, inima ta tresare la vibratia adanca a iubirii. "daca zeii sunt nemuritori atunci zeii sunt oameni!" si nimic nu incanta sufletul mai bine decat chemarea iubirii, acea iluzie cuprinsa in realitatea care de mai multe ori doare, tu, Prometeu, titan al cuvintelor intelepte, imbratiseaza iubirea si cu totul in ea crede.
    Astazi imbrac vesmintele lunii si iti luminez iubirea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oh, tu, Tlaloc, cand dragostea vorbeste vocile tuturor zeilor par a fi adormite in armonia Raiului.Zeitate a timpurilor stravechi, binecuvantarea ta mi-e alinare si iata ca-n cea mai crunta disperare mi-am gasit speranta ultima.Dar,iubirea reveleaza durerea: este o forma a ei. Unde-i lumina multa, e si umbra mare !

      Ștergere
  10. Am lipsit o vreme de pe aici , imi pare rau , timpul , timpul , timpul -.- .
    Ma bucur sa citesc de bine , chiar imi dai o stare frumoasa , pentru ca insasi dragostea e frumoasa si tu traiesti dragostea !
    E profunda , e frumoasa si o meriti !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nemernicul asta de timp..nici mie nu-mi da pace.
      Alle, iti doresc o primavara frumoasa si plina de liniste sufleteasca !

      Ștergere
  11. Camil Petrescu spunea:"Orice iubire e un caz de monoideism,voluntar la inceput,involuntar pe urma".Eu cred ca cine vrea sa explice dragostea prin cuvinte poate ajunge sa nu mai poata explica nimic.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Astfel, poate ca iubirea(daca exista cu adevarat) nu si-a atins "altitudinea lirica" prin excelenta.Poate ca nu e veritabila, de vreme ce nu m-a redus la tacere.

      Ștergere
  12. Sincer , m-ai lăsat ” gură cască ” . Ai o privire de ansamblu asupra dragostei , ceva de invidiat . Încheierea făcută ( cea scrisă mai subțire ) e de-a dreptul emoționantă . Îmi place enorm ceea ce scrii , Holy !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc,dar incepe sa-mi fie teama de ce zicea Dante :iubeste putin cel ce poate spune prin cuvinte cat iubeste. Asa sa fie ?

      Ștergere
    2. Parerea mea este ca adevarat graieste ; fiinta care reuseste sa exprime prin cuvinte cat de mult iubeste, de fapt nu iubeste deloc . O persoana care iubeste cu adevarat , nu v-a reusi , nici cu un vocabular bine pus la punct , sa redea ceea ce simte , cat si cum ! Asta e strict parerea mea .

      Ștergere
    3. Poate incerca s-o faca, dar va fi o tentativa esuata.De fapt, poate ca niciodata nu iubim suficient, cu desavarsire atata vreme cat suntem niste bieti muritori.

      Ștergere
    4. Sunt teorii care sustin ca Iubirea e tocmai o "impresie", o superba iluzie: intotdeauna suntem naiv de subiectivi cu privire la cel pe care (credem ca) il iubim.

      Ștergere
    5. Pentru asta vrem sa fim dispusi !

      Ștergere
    6. Deși parcă presimțim c-o să suferim , tot ne vindem sufeltul , ni-l punem pe tavă și așteptăm să fim răniți într-un final.

      Ștergere
    7. Inima este facuta ca sa fie franta.Mie asa mi s-a spus. Presupun ca trebuie sa intram in joc.

      Ștergere
    8. sufletul *

      Holy , vezi tu , când avem impresia că iubim cu adevărat , vrem , nu vrem tot intrăm în joc .

      Ștergere
  13. hmmmmm
    " yes i am a liar,yes i am a sinner..."
    https://www.youtube.com/watch?v=Y-LqGD-Wii0

    RăspundețiȘtergere
  14. Treaba muritorilor este sa se amageasca !

    RăspundețiȘtergere